Arhive etichetă: hipertensiune arteriala

Despre tensiunea arteriala

Cum apare hiper/hipo-tensiunea?
Nivelul tensiunii arteriale este determinat de o portiune a creierului, asa-numitul centru circulator, si se adapteaza in functie de imprejurari cu ajutorul feedback-ului transmis prin sistemul nervos.
Reglarea tensiunii arteriale se face atat prin schimbarea puterii si frecventei batailor inimii, cat si prin modificarea diametrului vaselor de sange. Aceasta din urma se face cu ajutorul unor fibre musculare fine aflate in peretii vaselor sanguine.
Valoarea tensiunii arteriale se modifica periodic in timpul activitatii inimii. Atunci cand inima pulseaza sange in artere (faza sistolica), tensiunea arteriala atinge valoarea maxima (tensiune sistolica), in timp ce la sfarsitul perioadei de relaxare a inimii (faza diastolica) tensiunea coboara la valarea minima (tensiune diastolica).
Valorile tensiunii arteriale trebuie sa se incadreze intre anumite limite normale, in scopul prevenirii unor boli.

Valori de referinta
Cresterea tensiunii arteriale este fireasca dupa ce atingem varsta mijlocie. Acest simptom este rezultatul imbatranirii progresive a vaselor de sange. Alte cauze includ diabetul, obezitatea, lipsa de exercitiu fizic si depunerea de colesterol „rau” pe peretii vaselor. Cresterea tensiunii arteriale accelereaza rigidizarea arterelor, iar organismul devine mai predispus la atac cerebral sau infarct coronarian.

INFORMATII SUPLIMENTARE
–    Daca observati valori in general normale in conditii de repaus, dar deosebit de mari in conditii de efort fizic sau stress psihologic, este posibil sa suferiti de asa-numita „hipertensiune labila”. Adresati-va medicului daca presupuneti ca sunteti in aceasta situatie.
–    Valori corect masurate ale tensiunii sistolice care depasesc 120 mmHg impun tratament medical imediat.

Clasificarea limitelor de hipertensiune arteriala conform OMS si ISH
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Asociatia Internationala de Hipertensiune Arteriala (ISH) au dezvoltat urmatoarea schema de clasificare a valorilor tensiunii arteriale:

Clasificarea-limitelor-de-hipertensiune-arteriala-conform-OMS-si-ISH

Informatii utile despre hipertensiunea arteriala si masurarea acesteia (partea a II-a)

Cum variază tensiunea?

Nivelul presiunii sângelui este determinat de centrul circulației din creier şi se adaptează în funcție de împrejurări prin semnalele transmise pe cale inversă (feed-back) de către sistemul nervos. Pentru a regla tensiunea arterială, corpul dvs. modifică forța și frecvenţa (pulsul) bătăilor inimii, precum și diametrul vaselor de sânge cu ajutorul țesutului muscular aflat în pereții acestora. Valoarea tensiunii arteriale oscilează pe durata unui ciclu cardiac. Ea este maximă atunci când inima pompează sânge(tensiunea sistolică) și minimă atunci când inima se relaxează (tensiunea diastolică). Pentru a preveni apariția unor boli, valorile tensiunii arteriale trebuie să se încadreze între anumite limite considerate normale.

Care sunt valorile normale?

Tensiunea arterială este prea mare dacă, în repaus tensiunea diastolică depăşeşte 90mmHg și/sau tensiunea sistolică depăşeşte 140mmHg. În acest caz consultați imediat medicul. Persistența unor valori ridicate ale tensiunii arteriale va pune în pericol sănătatea, datorită deteriorării progresive în timp a vaselor de sânge din corpul dumneavoastră.
Prezentați-vă la medic și dacă aveți tensiunea prea mică, adică valoarea sistolică sub 100mmHg și/sau valoarea diastolică sub 60 mmHg.
Chiar dacă tensiunea dumneavoastră se încadrează în limite normale, este indicat să o măsuraţi în mod regulat. În acest fel veți putea sesiza o posibilă modificare a acesteia în timp util și veți acționa în consecința.
Dacă vă aflați sub tratament medical pentru controlul tensiunii, trebuie să țineți o evidență exactă a valorilor măsurate, la aceleași ore, zilnic. Arătați aceste măsurători medicului. Nu schimbați din propria iniţiativa dozarea medicamentelor prescrise de medic, ca urmare a rezultatelor obținute prin măsurarea tensiunii la domiciliu.

Informații suplimentare
• Dacă tensiunea dvs. în repaus este aproape tot timpul normală, dar surprinzător de mare în condiţii de stres fizic sau psihic, este posibil să suferiţi de aşa numita „hipertensiune oscilantă”. Consultaţi medicul dacă bănuiţi că vă aflaţi în această situaţie.
• O valoare corect măsurată a tensiunii diastolice de peste 120 mmHg necesita urgent tratament medical.

Măsurarea tensiunii
Înaintea măsurării                                                                     

Evitaţi mâncatul, fumatul şi orice fel de efort înainte de a vă lua tensiunea. Toţi aceşti factori pot influenţa rezultatul măsurării. Încercaţi să vă relaxaţi în fotoliu, în linişte, timp de 10 minute înainte de măsurare. Scoateţi orice obiect de îmbrăcăminte care vă acoperă braţul. Măsuraţi-vă întotdeauna tensiunea pe acelaşi braţ (preferabil stângul). Încercaţi să vă măsuraţi în mod regulat tensiunea la aceeaşi oră a zilei, deoarece aceastea variază de-a lungul unei zile.

Cele mai frecvente surse de erori                                                            

Notă: Pentru a putea fi comparate, măsurătorile trebuie făcute întotdeauna la aceleaşi condiţii! Adică întotdeauna în linişte!                                                              

∙ Orice efort făcut de pacient pentru a-şi susţine braţul poate determina creşterea tensiunii. Aşezaţi-vă confortabil şi staţi relaxat pe toată durata măsurării, fără a contracta în vreun fel musculatura vbratului la care vă luaţi tensiunea. La nevoie, folosiţi o perniţă ca suport pentru braţ.
∙ Dacă artera braţului se afla mult mai jos (mai sus) decât inima, veţi obţine în mod eronat o valoare mai mare (mai mică) a tensiunii. Fiecare 15 cm diferenţa în înălţime duce la o eroare de măsurare de 10 mmHg!
∙ Manşetele prea strânse sau prea scurte duc la rezulatate incorecte. Este foarte important să alegeţi manşeta corectă. Dimensiunea manşetei depinde de circumferinţa braţului (măsurată la mijlocul acestuia). Gama de circumferinţa admisă admisă este imprimată pe manşeta.                      

Dacă manşeta nu este potrivită pentru braţul dumneavoastră, vă rugăm să contactaţi vânzătorul.

Informaţii suplimentare                                                                         

Nivelul tensiunii arteriale fluctuează chiar şi la persoanele sănătoase. Este important să comparaţi măsurătorile făcute în aceleaşi condiţii şi la aceeaşi oră din zi (în linişte)!            

Dacă totuşi variaţiile tensiunii depăşesc 15 mmHg şi/sau auziţi un puls neregulat cu ocazia măsurătorilor, adresaţi-vă medicului.

Sursa: Microlife

Informatii utile despre hipertensiunea arteriala (partea I)

Pentru determinarea tensiunii arteriale trebuie măsurate două valori:
Tensiunea sistolică (maxima): ea este generată atunci când inima se contractă şi sângele este pompat în vasele de sânge.
Tensiunea diastolică (minima): apare când muşchiul cardiac este relaxat şi inima se umple din nou cu sânge.
Valorile tensiunii arteriale se exprimă în mmHg.

Hipertensiunea arterială (tensiunea arterială crescută) se manifestă atunci când valoarea sistolică este mai mare de 140 mmHg şi/ sau valoarea diastolică este mai mare de 90 mmHg.
În general, hipotensiunea (tensiunea scăzută) se manifestă atunci când, la femei, valoarea sistolică se situează sub 100 mmHg şi cea diastolică sub 60mmHg, iar la bărbaţi, valoarea sistolică este sub 110 mmHg şi cea diastolică sub 70 mmHg. Vă rugăm să aveţi în vedere că, spre deosebire de tensiunea arterială prea ridicată, tensiunea arterială prea scăzută nu reprezintă un risc pentru sănătate.

Importanţa măsurării tensiunii arteriale
Valorile permanent ridicate ale tensiunii arteriale cresc riscul de apariţie a altor probleme de sănătate.
Consecinţele asupra organismului, ( ex. infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, leziunile organice) sunt unele dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate în întreaga lume. Prin urmare, controlul zilnic al tensiunii arteriale reprezintă o măsură importantă prin care vă puteţi proteja de aceste riscuri.

Scopul măsurării tensiunii arteriale
Profilul tensiunii arteriale se obţine prin înregistrarea regulată a valorilor măsurate într-o anumită perioadă de timp şi constituie o sursă importantă de informaţii. În cazul necesităţii unui tratament  medicamentos, medicul poate ajusta tratamentul pe baza profilului tensiunii Dvs. Cu cât medicaţia este mai bine adaptată nevoilor Dvs. individuale, cu atât vă veţi simţi mai bine.

În multe cazuri, tensiunea arterială poate fi redusă prin schimbarea stilului de viaţă, fără administrarea de medicamente (ex: prin scăderea în greutate, modificarea alimentaţiei sau practicarea exerciţiilor fizice).

Măsurarea periodică a tensiunii arteriale
Numeroşi factori externi, de exemplu efortul fizic, administrarea de medicamente sau ora din zi, pot influenţa tensiunea arterială. Prin urmare, tensiunea arterială ar trebui măsurată în aceeaşi  perioadă a zilei, în condiţii asemănătoare.

Inima noastră bate de până la 100.000 de ori pe zi. Aceasta înseamnă că zilnic pot fi măsurate 100.000 de valori diferite ale tensiunii arteriale.

Indicaţii importante
Medicamente
Măsurarea tensiunii arteriale nu este o formă de tratament! Prin urmare, nu interpretaţi Dvs. rezultatele măsurate şi nici nu le utilizaţi pentru a vă trata singuri. Efectuaţi măsurătorile în conformitate cu indicaţiile medicului Dvs. şi aveţi încredere în diagnosticul acestuia.

În consecinţă, urmaţi tratamentele medicamentoase prescrise de medic şi nu modificaţi niciodată dozele din proprie iniţiativă.
Stabiliţi împreună cu medicul Dvs. care este momentul din zi în care este cel mai indicat pentru Dvs. să vă măsuraţi tensiunea arterială.

Sarcină
Tensiunea arterială se poate modifica în timpul sarcinii. În cazul apariţiei hipertensiunii arteriale, controlul periodic este deosebit de important, întrucât valorile crescute ale tensiunii arteriale pot influenţa dezvoltarea fătului. Prin urmare, este indicat să stabiliţi împreună cu medicul Dvs. dacă şi când este nevoie să vă măsuraţi singură tensiunea arterială.

Diabet, alte antecedente de boală
Dacă suferiţi de diabet, de tulburări hepatice sau de îngustări ale vaselor sangvine (de exemplu arterioscleroză, afecţiuni obstructive ale arterelor periferice) este indicat să consultaţi un medic înainte de măsurarea tensiunii arteriale, întrucât în aceste cazuri pot apărea erori ale valorilor măsurate. La anumite boli ale sângelui (de ex. hemofilia), în cazul tulburărilor grave ale irigaţiei sangvine sau în cazul administrării de medicamente anticoagulante, trebuie de asemenea ca înainte de începerea măsurării tensiunii arteriale să consultaţi un medic.

Aritmii, tulburări ale ritmului cardiac, folosirea stimulatorului cardiac
Perturbările ritmului cardiac (aritmii) sunt dereglări ale secvenţei normale a bătăilor inimii. În cazul acestora este important de determinat dacă o persoană suferă de aritmii uşoare sau severe. Acest lucru poate fi constatat doar în urma unei consultaţii medicale de specialitate.

Se consideră ritm cardiac neregulat atunci când ritmul inimii deviază cu mai mult de 25 % de la valoarea medie.

Tulburări grave ale ritmului cardiac pot duce în unele cazuri la rezultate eronate sau pot afecta exactitatea măsurătorii. Vă rugăm să consultaţi medicul pentru a determina dacă este indicată măsurarea tensiunii arteriale de către Dvs. sau dacă se recomandă măsurarea de către specialist. La purtătorii de stimulatoare cardiace măsurarea tensiunii de către pacient poate duce în unele cazuri la rezultate eronate, deşi tensiometrul nu are nicio influenţă asupra stimulatorului cardiac. Se va ţine cont de faptul că frecvenţa pulsului afişată nu poate fi utilizată pentru controlul frecvenţei stimulatoarelor cardiace. Dacă purtaţi un aparat de stimulare cardiacă, vă rugăm să consultaţi medicul pentru a determina dacă este recomandată măsurarea tensiunii arteriale de către Dvs. Contracţia muşchiului cardiac este declanşată de semnale electrice. O tulburare a acestora poartă numele de aritmie, putând fi provocată de o predispoziţie a organismului, stres, vârstă, insomnie, epuizare etc. Numai medicul poate stabili dacă bătăile neregulate ale inimii sunt consecinţa unei aritmii.

Sursa: Paul Hartmann